Dosarul șpăgii de 1,4 milioane euro de la Hidroelectrica trimis în judecată. Consilierul ministrului Niță – acuzat de dare de mită

Ioan Mihăilă, fostul consilier al ministrului Energiei, Constantin Niță și Eugen Brădean, director în cadrul Hidroelectrica, au fost trimiși în judecată de DNA. Cei doi sunt acuzați că au vrut să-l mituiască pe Remus Vulpescu, consilierul ministrul Daniel Chițoiu, pentru ca Hidroelectrica să aprobe un contract de 260 milioane euro, despre care DNA spune că ar fi fost păgubos pentru statul român.

Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean – de luare de mită și complicitate la dare de mită.

Un trader de energie din Cluj a apelat la un consilier ministerial ca să-i faciliteze semnarea unui contract de 260 de milioane de euro. Traderul, un „băiat deștept” din Energie, urma să cumpere 7 milioane de megawatti la un preț preferențial de 165 de lei/MWh față de 175 de lei/MWh, cât este prețul mediu al pieței. Procurorii spun că paguba minimă ar fi fost de 125 milioane lei. DNA susține că pericolul cel mai mare era ca Hidroelectrica să intre din nou în insolvență.

Remus Vulpescu a declarat la Gândul Live că exista un buget de șpagă de 7 milioane de euro.

Pentru acestă afacere, Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Constantin Niță, s-a angajat să obțină toate aprobările. DNA spune că vânzarea de energie ieftină trebuia aprobată de Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Mihăilă, membru în acest consiliu format din șapte persoane, avea deja asigurate patru voturi, inclusiv al lui. A vrut însă o majoritate mai mare. L-a contactat pe Remus Vulpescu, director de cabinet al ministrului Finanțelor, Daniel Chițoiu (PNL), membru, de asemenea, în acest consiliu. Acesta nu a luat șpaga, ci l-a denunțat la DNA, care l-a reținut pe Mihăilă și pe Eugen Brădean , implicat și el în această „afacere”.

Miza spăgii de 1,4 milioane euro promisă lui Remus Vulpescu de către Ioan Mihăilă și Eugen Brădean o reprezenta încheierea unui contract de 260 milioane euro cu compania ENERGON POWER&GAS S.R.L din Cluj, al cărei reprezentant este omul de afaceri Rareș Criste. Din datele prezentate de procurori, compania din Cluj urma să beneficieze de un contract preferențial, similar cu cele ale „băieților deștepți” care au dus Hidroelectrica în insolvență.

Compania din Cluj urma să cumpere 7 milioane de MWh la un preț de 165 lei/ MWh. Procurorii DNA spun că majoritatea energiei tranzacționate aferente anului 2014 s-a făcut la peste 180 lei/ MWh, iar în luna octombrie 2013 au existat tranzacții încheiate la prețuri de 180 lei/ MWh, respectiv 189 lei/ MWh. Astfel, în mod clar, compania din Cluj ar fi primit un preț preferențial.

Procurorii DNA au concluzionat că încheierea contractului cu firma clujeană „ar fi condus la generarea unui prejudiciu de cel puțin 126 milioane lei, prin luarea în considerare a prețurilor medii pe piața OPCOM din 2014”.

DNA susține că încheierea unui asemenea contract ar fi avut două efecte devastatoare pentru Hidroelectrica. Primul ar fi fost reintrarea în insolvență a Hidroelectrica, scriu procurorii DNA în referatul cu propunerea de arestare a celor doi presupuși mituitori ai lui Remus Vulpescu. Un al doilea efect ar fi fost acela că, în cazul în care Hidroelectrica ar fi semnat acest contract, el ar fi putut fi utilizat în instanță de „băieții deștepți” din energie.

Anul trecut, după ce Hidroelectrica a intrat în insolvență, administratorul special Remus Borza a denunțat mai multe contracte păguboase încheiate în perioada 2006-2012 cu companii precum Energy Holding. Acest tip de contracte prin care „băieții destepți” primeau energie ieftină sub prețul pieței au păgubit Hidroelectrica cu 1,2-1,4 miliarde euro. Denunțarea acestor contracte s-a realizat prin instanțele de judecată. Încheierea unui contract similar acum, în 2013, după ce anul trecut același tip de afacere a fost considerată păguboasă pentru stat, putea să ducă la realimentarea companiilor precum Energy Holding cu energie ieftină de la Hidroelectrica. „Impactul generat de încheierea unui astfel de contract asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată în litigiile pe care Hidroelectrica S.A le are cu traderii de energie electrică pentru contractele denunțate de către administratorul judiciar în cadrul procedurii, poate determina respingerea acțiunilor formulate, în condițiile în care Hidroelectrica susține că încheierea unor astfel de contracte este profund păguboasă pentru viitorul companiei”, se arată în referatul DNA.

Rolul Consiliul de Supraveghere în aprobarea contractului

Pentru ca afacerea păguboasă pentru stat să fie încheiată, ea trebuia aprobată de Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Din acest consiliul fac parte Remus Vulpescu, care este și director de cabinet al ministrului PNL Daniel Chițoiu, Ioan Mihăilă, care este și consilier al ministrului PSD Constantin Niță, Mihai Adrian GROSAN, Remus Adrian BORZA, Oana Valentina TRUTA , Elena POPESCU și Gabriela SANDU.

Potrivit Actului Constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între AGA, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw), trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere din care face parte și Vulpescu Dumitru-Remus. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care face parte Eugen Brădean. Din interceptările de la dosar reiese însă că Eugen Brădean era „un executant” al lui Ioan Mihăilă. Astfel, pentru ca acel contract de 260 milioane euro să fie semnat, era nevoie doar de votul celor șapte membri ai Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.

Stenogramele relevă că Ioan Mihăilă a fost creierul operațiunii. El însuși recunoaște, într-o stenogramă a unei discuții cu Remus Vulpescu: „Afacerea asta o pregătesc de foarte mult timp. De foarte, foarte mult timp”, i-a spus Mihăilă lui Vulpescu.

Pe 10 și 11 octombrie, Remus Vulpescu a depus un denunț la DNA unde a reclamat că Ioan Mihăilă și Eugen Brădean l-au abordat și i-au propus diferite sume de bani pentru votul său în Consiliul de Supravegere al Hidroelectrica. „Numitul Vulpescu Dumitru-Remus a mai precizat că inculpatul Brădean Eugen i-a propus suma arătată mai sus cu titlu de mită deoarece, chiar fără votul său, alți 4 sau mai mulți membri ai Consiliului de Supraveghere ar fi putut din punct de vedere tehnic să adopte o hotărâre favorabilă, însă aceasta ar fi fost improbabilă în cazul în care el ar fi manifestat o opoziție fermă și fățișă, fiind cunoscut că asemenea contracte bilaterale au fost în trecut principala cauză a intrării în insolvență a Hidroelectrica S.A”, se arată în referatul Procurorilor DNA.

Mita inițială 700-800 mii euro

Vulpescu a declarat la DNA că negocierile pentru șpagă au început pe 8 octombrie. Prima discuție despre viitoare șpagă a avut loc între Remus Vulpescu și Eugen Brădean pe 9 octombrie și apoi pe 10 octombrie. Pe 11 octombrie cei doi s-au întâlnit la un restaurant unde discuția a fost interceptată de procurorii DNA. În această discuție, Brădean Eugen i-a reiterat numitului Vulpescu oferta de 700.000 – 800.000 euro în schimbul facilitării încheierii de către Hidroelectrica a unor contracte bilaterale de vânzare a energiei electrice, pe termen lung. În plus, Brădean Eugen a mai precizat că este vorba de societatea S.C. Energon Power and Gas din Cluj, precum și că ar mai exista alte trei-patru persoane ce urmează a fi mituite, fără a dezvălui identitatea acestora și suma de bani pe care urmează să o primească fiecare.